Clara Mărgineanu

Clara Mărgineanu
Date personale
Născută	4 iulie 1972 București, România
Decedată	26 aprilie 2020 (47 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	arts journalist[*][[arts journalist (journalist specialized in arts)|​]] poet realizator de filme documentare[*]​
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Organizație	Societatea Română de Televiziune
Modifică date / text

Clara Mărgineanu (n. 4 iulie 1972, București, România – d. 26 aprilie 2020, București, România) a fost o jurnalistă, realizatoare de filme documentare și emisiuni culturale și scriitoare română.

Biografie

A absolvit Facultatea de Film din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ,,I.L.Caragiale” (UNATC) din București, cu lucrarea de licență Fascinația culturii în audiovizual.[1] A debutat literar în revista Luceafărul, în 1991, iar primul ei volum de poezie, intitulat Actul Întâi sau Cupa cu Iluzii, a fost publicat în 1995. A fost membră a Uniunii Scriitorilor (din 2001), a Uniunii Cineaștilor (din 2009)[2] și a Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.[1]

A lucrat ca redactor pentru Societatea Română de Televiziune (SRTV) din 1995 până în 2013, an în care a fost disponibilizată în urma restructurărilor din cadrul instituției.[3][4] Aici a realizat emisiuni culturale pentru posturile TVR Cultural și TVR 3,[3] precum și alte reportaje, portrete, documentare și interviuri pentru canalele deținute de SRTV.[2] Mărgineanu a fost și o promotoare a muzicii folk din România, contribuind cu versuri pentru mai mulți interpreți autohtoni.[5][6]

Decesul

În martie 2020, Mărgineanu era internată la Spitalul Clinic Colțea din București din cauza unei boli; aceasta făcea apel la donatorii de sânge.[7] A decedat pe 26 aprilie 2020, la vârsta de 47 de ani.[8]

Lucări publicate

Sursa:[2]

• Actul Întâi sau Cupa cu Iluzii (Editura Colosseum, 1995)
• Sărmanele Duminici (Editura Semne)
• Prizonierul libertății (Editura Cartea Românească)
• Fata de asfalt (Asociația Scriitorilor București)
• Femeia albastră (Editura Charmides)
• Povești, semnificații, armonii. Un eșantion din România noastră (Editura Semne, 2012).

Note

1. ^ Teodora Marin (3 august 2018). „Laureații Premiilor UZPR 2017 (IV)”. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Accesat în 27 aprilie 2020. 
2. ^ „"Poezie la prima vedere" și "Cele mai frumoase poezii" continuă în cadrul festivalului Strada de C`Arte”. Agenția de cArte. 22 septembrie 2013. Accesat în 27 aprilie 2020. 
3. ^ Andreea Ghinea (30 ianuarie 2013). „Unul dintre concediatii din TVR: In urma contestatiilor, unele note au crescut spectaculos”. Ziare.com. Accesat în 27 aprilie 2020. 
4. Mădălina Cerban (23 ianuarie 2013). „CONCEDIERI la TVR: 698 de angajați vor pleca la 1 februarie”. Mediafax. Accesat în 27 aprilie 2020. 
5. „Clara Mărgineanu | Discography | Discogs”. Accesat în 27 aprilie 2020. 
6. Carmen Anghel (31 ianuarie 2016). „Ce cadou deosebit a primit Zoia Alecu la zi aniversară”. Evenimentul zilei. Accesat în 27 aprilie 2020. 
7. Florian Gheorghe (29 martie 2020). „Poeta Clara Mărgineanu, apel disperat de pe patul de spital "Sunt într-o situație limită. Am nevoie de sânge"”. Libertatea. Accesat în 27 aprilie 2020. 
8. Adelina Mărăcine (27 aprilie 2020). „A murit Clara Mărgineanu, poetă și fostă jurnalistă TVR. Avea 47 de ani”. Adevărul.ro. Accesat în 27 aprilie 2020.