Cimitirul Central din Viena (în germanăWiener Zentralfriedhof, colocvial Zentralfriedhof) a fost înființat în anul 1874. Cu o suprafață de 2,5 km² și circa trei milioane de înmormântați este unul din cele mai mari cimitire din Europa.[1] Datorită multitudinii de cenotafe, a construcțiilor în stilul secesiunii vieneze și a arealului extins pe care îl ocupă, cimitirul se numără printre obiectivele turistice cele mai deosebite ale Vienei.
În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului.
Deoarece în ziua prevăzută pentru inaugurare se prefigurau proteste ale unor cercuri conservatoare, ceremonia de sfințire a cimitirului a avut loc cu o zi mai devreme, pe 30 octombrie 1874, în urma înțelegerii dintre primarul Cajetan Felder și cardinalul Joseph Othmar von Rauscher.[2]
La 1 noiembrie 1874, de Toți Sfinții, Cimitirul Central din Viena a fost dat în folosință, prin oficierea primei înmormântări.
Cimitirul Central în prezent
Gräberreihen auf dem Zentralfriedhof
Mai multe mii de persoane au participat în februarie 1998 la ceremonia de înmormântare a starului Falco.
Morminte de onoare
Ehrengräber auf dem Wiener ZentralfriedhofPlan des Zentralfriedhofs mit eingezeichneten EhrengräbergruppenLudwig van BeethovenJohannes BrahmsCarl Ritter von GhegaW. A. Mozart GrabdenkmalAdolf LoosSiegfried Marcus
Werner T. Bauer: Wiener Friedhofsführer. Genaue Beschreibung sämtlicher Begräbnisstätten nebst einer Geschichte des Wiener Bestattungswesens. Falter Verlag, Wien 2004, ISBN 3-85439-335-0.
Robert S. Budig, Gertrude Enderle-Burcel, Peter Enderle: Ehrengräber am Wiener Zentralfriedhof. Compress Verl., Wien 1995, Norbert Jakob Schmidt Verlagsgesellschaft, Wien 2006, ISBN 3-900607-26-5.
Christopher Dietz: Die berühmten Gräber Wiens. Falco, Klimt, Kraus, Moser, Mozart, Qualtinger, Schiele, Schubert, Strauß u.v.a. Fotos von Wolfgang Ilgner, Sigrid Riedl-Hoffmann und Frank Thinius. Perlen-Reihe, Wien/München 2000, ISBN 3-85223-452-2.
Hans Havelka: Der Wiener Zentralfriedhof. J & V Edition, Wien 1989, ISBN 3-85058-030-X.
Hans Pemmer: Der Wiener Zentralfriedhof. Seine Geschichte und seine Denkmäler. Österreichischer Schulbücherverlag, Wien 1924.
Patricia Steines: Hunderttausend Steine. Grabstellen großer Österreicher jüdischer Konfession auf dem Wiener Zentralfriedhof – Tor I und Tor IV. Falter Verlag, Wien 1993, ISBN 3-85439-093-9.
Sepp Tatzel: Wien stirbt anders. mit den "Seitentotenblicken"auf dem Zentralfriedhof, ein Nachruf auf die Zukunft dieser Stadt. Ibera Verlag, Wien 2002, ISBN 3-85052-146-X.
Josef Mahlmeister: Der Kölner Friedhof Melaten und der Wiener Zentralfriedhof. Fotoband mit Engelbilder. Palabros de Cologne, Köln am Rhein 2010, ISBN 978-3-9810559-8-6.
Medien
Es lebe der Zentralfriedhof. Reihe Universum. ORF, Wiener Umweltschutzabteilung, WDR und NDR Naturfilm, media wien, Wien 2005 (mit Begleitbuch Wien - Es lebe der Zentralfriedhof. 4. Band der Buchreihe WIEN MOMENTE. Wien 2005, ISBN 3-900607-46-X. Universum-Dokumentation[nefuncțională], wien-konkret.at)