CD-ROMCD-ROM-ul (Compact Disc Read-Only Memory, română: disc compact cu memorie doar în citire sau nevolatilă) a fost dezvoltat în 1985. Termenul compact este datorat dimensiunilor sale mici, la standardele actuale. Atunci când a apărut putea fi doar citit și nu putea fi schimbat conținutul, de aceea s-a folosit termenul moștenit de la memoriile nemodificabile ROM. Înregistrarea este făcută de către producător. Există și alte tipuri de aceste discuri, cum ar fi CD-R si CD-RW , care permit utilizatorului obișnuit să facă propriile înregistrări, o dată sau, respectiv, de mai multe ori cu ajutorul unui hardware și software necesar. CD-ROM-ul poate stoca orice tip de conținut, de la date generice, video și audio, sau conținut mixt. Playerele normale audio pot reda doar un CD-ROM-ul dacă acesta conține fișiere audio. ISO 9660 este standardul, care definește sistemul de fișiere utilizat pe CD-ROM și DVD-ROM înființat în 1985 de către Sony și Philips. CapacitateCu câțiva ani înainte de 2005, CD-ROM-ul cu o capacitate de 650 megaocteți a fost înlocuit cu cel de 700 megaocteți, devenind printre cele mai comune. Cu toate acestea, există alte formate superioare, cum ar fi CD-uri de 2GB.
Vezi șiReferințe și noteLegături externe |
Portal di Ensiklopedia Dunia