Bursuc de nisip

Bursuc de nisip
Femelă
Stare de conservare
Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Mammalia
Ordin:	Carnivora
Familie:	Mustelidae
Gen:	Meles
Specie:	M. leucurus
Nume binomial
Meles leucurus (Hodgson, 1847)[2]
Arealul bursucului de nisip
Modifică text

Bursucul de nisip[3] (Meles leucurus) este o specie de carnivore din familia Mustelidae.[2] Este găsit în China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Rusia și Uzbekistan. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii îl clasifică drept specie neamenințată cu dispariția.

Taxonomie

Există 5 subspecii descrise ale bursucului de nisip: M. l. leucurus (Hodgson, 1847), bursucul de Amur[3] (M. l. amurensis – Schrenck, 1859), M. l. arenarius (Satunin, 1895), M. l. sibiricus (Kastschenko, 1900) și M. l. tianschanensis (Hoyningen-Huene, 1910).[2]

Descriere

Ilustrație comparativă între bursucul comun (sus), bursucul de nisip (centru) și Meles anakuma (jos)

Specimen împăiat

Bursucul de nisip este în cea mai mare parte mai deschis la culoare decât bursucul comun (Meles meles), cu toate că unele specimene pot avea o culoare foarte apropiată cu cea a bursucilor comuni, dacă nu mai închisă, cu zone maronii și de culoarea ocrului. Coastele sunt mai deschise decât mijlocul spatelui, iar dungile faciale sunt de obicei maronii în loc de negre. Spre deosebire de dungile faciale ale bursucului comun, cele ale bursucului de nisip se îngustează după ochi și se extind deasupra urechilor. Părțile albe ale capului sunt în general de culoare mai spălăcită decât cele ale bursucului comun. Dunga deschisă care trece de-a lungul vârfului capului între cele două dungi este relativ scurtă și îngustă. Bursucul de nisip este în general mai mic decât bursucul comun și are molari superiori mai lungi.[4] Greutatea corporală variază de obicei de la 3,5 la 9 kg iar lungimea de la 50 la 70 cm.[5][6] Greutatea medie a trei masculi din Parcul Național Sobaeksan era de 6 kg.[7]

Răspândire și habitat

Bursucul de nisip este găsit în China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Kazahstan, Kârgâzstan, Mongolia, Rusia și Uzbekistan. Habitatul său include zone împădurite, stepe, pășuni deschise, semideșerturi și zone arbustive.[1]

Dietă

Bursucul de nisip este omnivor: dieta sa include bulbi, cereale, fructe, ghinde, nuci și tuberculi, dar și ouă de păsări, stupi de albine și de viespi, hoituri, cârtițe, arici, rozătoare și nevertebrate, mai ales râme.[1]

Stare de conservare

Bursucul de nisip are o răspândire largă și este tolerant la modificarea habitatului, iar populația sa este mare. Nu se știe dacă populația sa este în creștere sau în scădere, dar este improbabil să scadă într-un ritm suficient de rapid pentru a justifica includerea speciei într-o categorie amenințată. Arealul său cuprinde arii protejate, iar în China, Mongolia și Rusia este vânat legal, însă în arii protejate din China este vânat ilegal. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a îl clasifică drept specie neamenințată cu dispariția.[1]

Note

1. ^ Abramov, A.V. „Meles leucurus”. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. 2016.  Downloaded on 23 November 2020.
2. ^ Wilson, D.E.; Reeder, D.M., ed. (2005). „Species Meles leucurus”. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
3. ^ Borcea, Margareta; Soran, Viorel (1 aprilie 1989). „Viezurele cel precaut”. Știință & Tehnică (4): 29. 
4. Heptner & Sludskii 2002, p. 1251.
5. Wilson, D. & Mittermeier, R. (2009). Handbook of the Mammals of the World. Barcelona: Lynx Edicions.
6. Long, C. & Killingley, C. (1983). The Badgers of the World. Springfield, Illinois: Charles C Thomas.
7. Lee, H. J., Cha, J. Y., Chung, C. U., Kim, Y. C., Kim, S. C., Kwon, G. H., & Kim, J. J. (2014). Home Range Analysis of Three Medium-Sized Mammals in Sobaeksan National Park. Journal of the Korea Society of Environmental Restoration Technology, 17(6), 51-60.

Bibliografie

• Heptner, V. G.; Sludskii, A. A. (2002). Mammals of the Soviet Union. Vol. II, part 1b, Carnivores(Mustelidae). Washington, D.C. : Smithsonian Institution Libraries and National Science Foundation. ISBN 90-04-08876-8.