La crearea scenariului, au fost folosite materiale documentare și memorii ale lui Gheorghi Jukov, adunate în Amintiri și reflecții (în rusă: Воспоминания и размышления), carte publicată pentru prima dată în 1969.[6][7]
Filmele epice reproduc cu acuratețe istorică bătăliile majore din Marele Război Patriotic - prima rezistență eroică a Armatei Roșii în Fortăreața Brest și prima înfrângere majoră a lui Hitler - înfrângerea trupelor germane de lângă Moscova. Nu apar personaje fictive, doar oameni reali cu biografii reale.[8]
Rezumat
Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.
Inamicul ajunge la marginea orașului, dar tradiționala paradă din 7 noiembrie are loc ca întotdeauna. Zoia Kosmodemianskaia(d) este capturată și executată, iar oamenii lui Ivan Panfilov(d)luptă până la capăt (panfiloviții). Konstantin Rokosovski îl roagă pe Jukov să permită retragerea trupelor, dar este refuzat. După ce totul pare pierdut, germanii se opresc din cauza iernii aspre. La 6 decembrie, sovieticii lansează o contraofensivă de succes folosind forțele aeriene, cavaleria, tancurile și trupele de schiori. Germanii sunt forțați să se retragă, iar Hitler începe să-și învinovățească generalii.
Bătălia de la Moscova a fost cel de-al treilea film al regizorului Ozerov care are ca subiect Al Doilea Război Mondial, după Eliberare care are cinci părți și mini-serialul TV Soldații victoriei. Ozerov nu a avut voie să prezinte primele capitole întunecate ale războiului în Eliberare din cauza presiunii politice, iar filmul Soldații victoriei a descris bătăliile din afara Uniunii Sovietice. În al 40-lea an de la victoria asupra Germaniei, Ozerov a intenționat să creeze un film despre primele etape ale războiului, de la începutul invaziei din 22 iunie 1941 și până la înfrângerea Wehrmacht-ului lângă Moscova.[10]
Spre deosebire de Eliberare, cea mai apreciată lucrare a lui Ozerov, Bătălia de la Moscova a fost un film pur istoric, fără personaje fictive incluse în complot. Actorii selectați pentru a interpreta rolurile principale au fost în mare parte cei care au apărut deja în același roluri în lucrările anterioare ale regizorului, în special Mihail Ulianov, care l-a interpretat pe Jukov în toate filmele lui Ozerov. În cele din urmă, producția a implicat o echipă de aproximativ șase mii de oameni.[11]
Actorii vorbitori de limbă germană au fost contactați prin DEFA, în timp ce scenele care îl implică pe Richard Sorge au fost filmate în Vietnam cu ajutorul studioului Fafim.[12] Mareșalul Serghei Rudenko a fost consultantul militar șef al filmului; în scenele de luptă au fost introduse trupe din Armata Roșie ca figuranți. Filmările scenelor de luptă pe câmp deschis au avut loc în Cehoslovacia, dar lupta urbană a fost filmată chiar la Moscova: clădiri din părțile distruse ale orașului au fost demolate cu explozibili pentru a simula atacurile cu bombardiere.[13]
Unele episoade de luptă din Bătălia pentru Moscova au fost ulterior incluse în următorul său film epic, Stalingrad (1989).[14]
Coloană sonoră
Aleksandra Pakhmutova(d) a realizat muzica și coloana sonoră a filmului. Piesa tematică a filmului „Tu ești speranța mea, ești bucuria mea” a fost compusă de ea și Nikolai Dobronranov și a fost cântată de Lev Leshchenko.
A fost lansat în anul 1985 și a avut parte de succes comercial, fiind vizionat de 12,1 milioane de spectatori în cinematografele din Uniunea Sovietică.[16]
Criticul de film rus Alexander Fedorov a considerat filmul ca „o producție de război la scară largă tipică lui Iuri Ozerov”, care îl prezintă pe Stalin ca pe un lider înțelept și îl descrie pe Jukov ca pe un general genial. Fedorov a comentat, de asemenea, scenele de luptă, descriindu-le drept „impresionante... implicând tancuri, avioane și artilerie”.[18]
^ru Александр Викторович Федоров [Aleksandr Viktorovici Fedorov] (), Статистические данные посещаемости советских фильмов: 1950–1990 [Date statistice privind vizionarea filmelor sovietice: 1950–1990] (PDF), Moscova: ОД «Информация для всех», p. 30, accesat în
