Aura Buzescu

Aura Buzescu
Date personale
Născută	26 august 1894 Caransebeș, Austro-Ungaria
Decedată	22 decembrie 1992 (98 de ani) București, România
Cetățenie	România
Ocupație	actriță
Limbi vorbite	limba română
Modifică date / text

Elvira Godeanu, George Vraca, Aura Buzescu și V. Valentineanu în Marșul nupțial de Henry Bataille, 1942.

Aura Buzescu (nume de fată: Aura Almăjan[1] n. 26 august 1894, Caransebeș – d. 22 decembrie 1992, București) a fost o actriță de teatru și regizoare română. A regizat, printre altele, piesele Bălcescu de Camil Petrescu (1955) și Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu (1955).

Biografie

După ce a studiat cu Lucia Sturdza Bulandra, a debutat artistic în 1914, la Compania Bulandra.

A lucrat după Primul Război Mondial la Compania Excelsior.

În anii 1950 a fost profesoară la „Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale” din București, unde i-a avut ca studenți printre alții pe Mircea Albulescu, Gina Patrichi și Victor Rebengiuc.[2]

Se spunea că: "Atunci când juca Aura pe scenă, senzația era că s-au oprit troleibuzele pe Magheru", mărturisește actorul Florin Zamfirescu (fost rector al UNATC) într-un interviu la TVR în 20-IX-2018. [3]

Aura Buzescu a murit în 1992 la București.

A fost căsătorită cu Alexandru Buzescu, fruntaș liberal care a administrat investițiile Brătienilor. Acesta a construit casa din Grădina Icoanei, lipită de Teatrul Luciei Sturza Bulandra, în care artista a locuit. Buzescu a fost și administrator general al Operei Române și membru în consiliul de administrație al Teatrului Național.[4][5][6]

O stradă din București, din Sectorul 2, a fost numită în cinstea Aurei Buzescu.

Distincții

• Ordinul Meritul Cultural în gradul de Cavaler cl. II, pentru teatru (23 septembrie 1942)[7]
• titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române (28 aprilie 1951)[8]
• Ordinul Muncii clasa I (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[9]
• titlul de Artist al poporului din Republica Populară Romînă (3 noiembrie 1956) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”[10]
• Ordinul Meritul Cultural clasa I (6 noiembrie 1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”[11]
• Ordinul 23 August clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[12]

Opinii

• Ileana Berlogea laudă „forța ei de interiorizare, sobrietatea comunicării exterioare și puterea de convingere aproape telepatică, inexplicabilă...” (Rampa și ecranul), 2000
• Prof. univ. Florin Zamfirescu: „Aura Buzescu a avut aceeași măreție, același har incontestabil de a produce schimbări de esență în arta dramatică interpretativă”.[3]

Note

1. „Vă mai amintiți de”. Arhivat din original la 6 mai 2009. Accesat în 21 septembrie 2009. 
2. Criza strînge rîndurile în teatru - Numarul 472 - Aprilie - 2009 - Arhiva - Observatorcultural.ro
3. ^ http://www2.gds.ro/Cultura/2006-12-21/Jubileul+promotiei+de+aur^[nefuncțională] https://www.youtube.com/watch?v=3vA3TwCdKz0&t=1115s
4. „Informațiuni”. Rampa. Arcanum.com (nr. 1629 (anul VII)): pag. 7. 2 aprilie 1923. Accesat în 21 ianuarie 2024. 
5. „Rezultatele anchetei dela Operă”. Rampa. Arcanum.com (nr. 1779 (anul VII)): pag. 7. 1 octombrie 1923. Accesat în 21 ianuarie 2024. La urma unui denunț anonim, care viza direct pe d. Alexandru Buzescu, administratorul general al Operei [...] 
6. „Noua organizare administrativă a teatrului Național”. Rampa. Arcanum.com (nr. 2731 (anul XI)): pag. 1. 1 decembrie 1926. Accesat în 21 ianuarie 2024. Dăm delegație d-lui Alexandru Buzescu, membru în consiliul de administrație al Teatrului Național [...] 
7. Decretul regal nr. 2.847 din 23 septembrie 1942 privind conferirea ordinului „Meritul Cultural”, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 257, Partea I-a, marți 3 noiembrie 1942, pp. 9592–9593.
8. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 88 din 28 aprilie 1951 privind acordarea titlului de Artist al Poporului din Republica Populară Română; Artist Emerit al Republicii Populare Române; Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 50, duminică 29 aprilie 1951, pp. 561–562.
9. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.
10. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 578 din 3 noiembrie 1956 pentru conferirea titlurilor de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă” și „Artist emerit al Republicii Populare Romîne” unor artiști dramatici, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 31, 3 decembrie 1956, p. 256.
11. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
12. Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 6.

Legături externe

• Aura Buzescu și puntea dintre generații, 1 decembrie 2013, Liliana Matei, Ziarul Metropolis