Anina

Anina
Steierdorf Stájerlakanina
—  oraș  —
Uzinele de fier din Anina
Stemă
Anina Anina (România) Poziția geografică
Coordonate: 45°5′30″N 21°51′12″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Caraș-Severin
SIRUTA	50889
Atestare documentară	1773
Reședință	Anina[*]​
Componență	Anina[*]​, Steierdorf
Guvernare
- Primar	Gheorghe Românu[*]​[1] (PNL, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	145,53 km²
Altitudine	556 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.521 locuitori
- Densitate	62,86 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	325100
Prezență online
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation
Poziția localității Anina Poziția localității Anina
Modifică date / text

Anina (germană Steierdorf, maghiară Stájerlakanina) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România, format din localitățile componente Anina (reședința) și Steierdorf.[2] Are o populație de 9.172 locuitori. Se situează în inima munților Aninei. Este un oraș preponderent minier, care s-a dezvoltat în jurul exploatărilor de huilă. În perioada de după 1989 a înregistrat un puternic regres economic.

Istoric

Calea ferată Oravița–Anina a fost dată în funcțiune în anul 1863. Gara Anina este monument istoric.

Uzinele de fier Anina și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada Belle Époque se află pe lista monumentelor istorice sub cod LMI CS-II-a-B-10956. Fostul sanatoriu „Sommerfrische” („Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893-1895.

Localitatea Anina fost declarată oraș în anul 1952.

În anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina^(en), cu o vechime de circa 40.000 ani.[3]

Demografie

Componența etnică a orașului Anina

     Români (76,06%)

     Germani (3,57%)

     Romi (3,21%)

     Maghiari (1,39%)

     Alte etnii (0,83%)

     Necunoscută (14,94%)

Componența confesională a orașului Anina

     Ortodocși (62,47%)

     Romano-catolici (9,96%)

     Penticostali (6,3%)

     Baptiști (3,6%)

     Alte religii (2,48%)

     Necunoscută (15,18%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Anina se ridică la 5.521 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.485 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,06%), cu minorități de germani (3,57%), romi (3,21%) și maghiari (1,39%), iar pentru 14,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (62,47%), cu minorități de romano-catolici (9,96%), penticostali (6,3%) și baptiști (3,6%), iar pentru 15,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Anina - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Orașul Anina este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Românu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	4
	Forța Dreptei	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul Puterii Umaniste	1

Stemă

Stema orașului Anina, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat. În prima partiție, în câmp albastru, se află o gură de mină de argint, cu negru, plasată central, în care broseaza două ciocane de aur. În câmp inferior, pe fond verde, în partea dreapta, se află un cap de cerb privind spre stanga, de argint. În camp inferior, pe fond verde, în partea stanga, se află un pod de argint cu doua piloane vizibile. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate:

Mina este simbolul reprezentativ al localității, vechi centru minier. Podul reprezintă un vechi monument istoric al orașului. Cerbul semnifică bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Obiective turistice

Deși infrastuctura turistică la standarde acceptabile aproape că lipsește in zonă, în apropiere se află o serie de obiective turistice ce merită atenție:

• Peștera Buhui, cu cel mai lung curs subteran din România, și Lacul Buhui, primul lac artificial din România
• Buhui - Mărghitaș, arie protejată
• Cheile Minișului cu Cascada și Izbucul Bigăr
• Calea ferată Oravița-Anina - prima cale ferată montană de pe cuprinsul României, dată în funcțiune în 1863, numită și „Semmeringul Bănățean”, cu referire la calea ferată Semmering.

Personalități născute aici

• Liviu Marșavina (n. 1964), inginer, membru corespondent al Academiei Române.

Vezi și

• Uzinele de fier Anina
• Ansamblul Puțului I din Anina

Ecologie

În perioada comunistă s-a încercat construirea centralei termoelectrice de la Anina - unul dintre cele mai mari eșecuri din această perioadă. Proiectul a costat în jur de un miliard de dolari, în banii de atunci.[8][9] Odată cu primele deversări de cenușă fierbinte rezultată în urma încălzirii, subsolul orașului a luat foc, arzând încă și în prezent (2016).[10]

Galerie de imagini

• 
  Vedere de pe linia ferată Oravița–Anina
• 
  Case lângă calea ferată Oravița–Anina
• 
  Gara Anina
• 
  Stradă în Anina și Hotel Steier
• 
  Școală în cartierul Steierdorf
• 
  Fost spital în cartierul Steierdorf

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României. 
3. Ion din Anina, primul om din Europa. Jurnalul Național. Publicat la 12 iulie 2005. Accesat la 17 aprilie 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
8. Fotografii cu dezastrul de la Crivina, unde Ceaușescu a vrut să ridice o termocentrală gigantică, 26 februarie 2016, Vice.com
9. Termocentrala de la Anina, cel mai pagubos proiect al Epocii de Aur. O investitie de 1 miliard de dolari, cu zero rezultate, martie 2013, Pro TV, accesat la 6 noiembrie 2016
10. Orașul care arde de 30 de ani, 24 august 2016, Codruța Simina, ONE.ro, accesat la 6 noiembrie 2016

Legături externe

• Documentar despre calea ferată Oravița - Anina, 17 iulie 2014, Paul Wagner, Antidepresiv
• Primăria Anina Arhivat în 17 decembrie 2016, la Wayback Machine.
• Despre Anina pe situl Banaterra Arhivat în 27 mai 2010, la Wayback Machine.
• Pagina germanilor din Anina (germană)
• Imagini vechi din Anina Arhivat în 18 octombrie 2007, la Wayback Machine. (germană)
• Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Catastrofe miniere produse în Banat Arhivat în 25 mai 2012, la Wayback Machine., Mircea Rusnac, banaterra.eu
• Anina, orasul care moare^[nefuncțională], 15 decembrie 2008, Vali Popovici, România liberă
• Orașul care arde^[nefuncțională], 13 iulie 2005, Dana Ciobanu, Jurnalul Național
• Stierdorf, inima germana a Aninei^[nefuncțională], 12 iulie 2005, Carmen Plesa, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
• Anina, esecul industrial al Epocii De Aur^[nefuncțională], 11 iulie 2005, Monica Iordache Apostol, Jurnalul Național
• Paradisul pierdut^[nefuncțională], 11 iulie 2005, Monica Iordache Apostol, Jurnalul Național
• Statiunea Marghitas / Un paradis pierdut^[nefuncțională], 12 iulie 2005, Carmen Plesa, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
• Anina, orasul parasit, 9 septembrie 2006, Evenimentul zilei

Imagini

• Imagini din Anina