Alexandru Grozuță

Alexandru Grozuță
Date personale
Nume la naștere	Alexandru Grozuță
Născut	1 iulie 1907, satul Crușovăț, comuna Cornea, județul Caraș-Severin, România Crușovăț, România
Decedat	14 octombrie 1999 (92 de ani) București, România București, România
Cetățenie	România
Ocupație	solist vocal
Limbi vorbite	limba română
Gen muzical	muzică populară, romanțe, lieduri românești
Case de discuri	His Master's Voice, Electrecord
Discografie
Listă completă	Discografia lui Alexandru Grozuță
Modifică date / text

Tenorul Alexandru Grozuță (1934)

Alexandru Grozuță (n. 1 iulie 1907, satul Crușovăț, comuna Cornea, județul Caraș-Severin – d. 14 octombrie 1999, București) a fost un cunoscut cântăreț de muzică populară și romanțe din România.

Biografie

S-a născut în data de 1 iulie 1907 în localitatea Crușovăț, comuna Cornea din județul Caraș-Severin.[1] Inițial a fost cântăreț de operă. Debutează la Radio București la sfârșitul anilor 1930, unde cântă în direct reclame muzicale.

Debutează discografic în 1934 la casa de discuri His Master's Voice cu piesele „Duce m'ași și tot m'ași duce” de Emil Monția și „Arde-mi-te-ai codru des” de Tiberiu Brediceanu sub acompaniamentul orchestrei ardelenești Adam Pinter. În perioada anilor ’30 - '40, cântă cu orchestrele lui Ionel Cristea[2] și Victor Predescu.

Este luat apoi în orchestra lui Petrică Moțoi, unde cântă alături de soliștii Ion Luican și Liana Mihăilescu, țimbalistul Mitică Ciuciu și violonistul Ionel Budișteanu.[3]

Întreprinde turnee în țară și în străinătate, unde cântă cu orchestrele Ansamblului „Ciocârlia”, „Perinița”; cu orchestra „Radiodifuziunii Române”; cu orchestrele dirijorilor: Nicu Stănescu, George Vancu și Victor Predescu dar și cu orchestra violonistului Nicușor Predescu, alături de care apare în numeroase emisiuni ale televiziunii.

I-au fost colegi de scenă: Maria Tănase, Ioana Radu, Rodica Bujor, Mia Braia, Petre Gusti, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Angela Moldovan, Ion Crețu, Lucreția Ciobanu și Ana Pop-Corondan.

Eveniment

În 1997, la TVR s-a realizat o emisiune avându-l ca protagonist pe Alexandru Grozuță cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani.[4]

Decesul

A murit în data de 14 octombrie 1999 la București, la vârsta de 92 de ani.

Distincții

• Ordinul Muncii clasa a III-a (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în interpretarea muzicii populare”[5][6]
• titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1 octombrie 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”[7][8]
• Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”[9]

Discografie

Articol principal: Discografia lui Alexandru Grozuță

Note

1. Emisiunea Tezaur folcloric din 1997
2. catalog Electrecord, p. 24
3. Cosma, p. 327
4. Emisiunea Tezaur folcloric din 1997
5. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 234 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor instrumentiști și cîntăreți populari, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 222.
6. Cosma, pag. 318
7. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 481 din 1 octombrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și tehnicieni, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 28, 10 octombrie 1957, pp. 247–248.
8. Revista de Folclor, anul IV, Nr. 3-4, București, 1959, p. 208
9. Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1179.

Bibliografie

• Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Speteanu, București, 2009, ISBN 978-973-88609-7-1
• Emisiunea Jurnal de secol difuzată în 29.05.2013, între 7:20 și 7:25, pe TVRi