Agent alchilant

Un agent alchilant este un tip de medicament chimioterapic utilizat în tratamentul cancerului. Acesta adiționează resturi alchilice (C_nH_2n+1), prin reacții de alchilare, la molecula de ADN.[1] Ca urmare a acestor reacții se obține un ADN nefuncțional, ceea ce duce la blocarea proceselor de sinteză a ADN, ARN și a proteinelor și induce implicit la apoptoza celulelor canceroase.[1]

Mecanism de acțiune

Agenții alchilanți pot să fie activi ca atare, prezentând o toxicitate directă asupra celulelor canceroase prin atacarea directă a moleculei de ADN. Totuși, o parte dintre agenți necesită o activare prealabilă, fiind promedicamente (de exemplu, ciclofosfamida).

Exemplu de acțiune a unui agent alchilant: alchilarea unei baze azotate din structura ADN-ului

Clasificare

Există mai multe clase de agenți alchilanți antineoplazici:[1]

• Azot-iperite sau muștaruri de azot[2]
  • Ciclofosfamidă
  • Clormetină (mustină) - primul agent alchilant introdus
  • Uramustină
  • Melfalan
  • Clorambucil
  • Ifosfamidă
  • Bendamustină
• Derivați de nitrozouree
  • Carmustină
  • Lomustină
  • Fotemustină
  • Streptozocină
• Sulfonați de alchil
  • Busulfan
  • Treosulfan
• Derivați de etilenamină și metilenamină
  • Altretamină
  • Tiotepa
• Triazene
  • Dacarbazină
  • Procarbazină
  • Temozolomidă
• Complecși coordinativi ai platinei[2]
  • Cisplatină
  • Carboplatină
  • Dicicloplatină
  • Eptaplatină
  • Lobaplatină
  • Miriplatină
  • Nedaplatină
  • Oxaliplatină
  • Picoplatină
  • Satraplatină
  • Triplatină

O parte dintre aceștia sunt considerați a fi agenți alchilanți „clasici”, deoarece au existat pe piață de mai mult timp. Exemple includ melfalan și clorambucil.[3] Se consideră că nu sunt agenți clasici: procarbazina,[4] dacarbazina,[5] și temozolomida.[6] Totuși, această clasificare este disputată.

Note

1. ^ „LiverTox: Alkylating Agents”. US National Library of Medicine. Accesat în 18 aprilie 2020. 
2. ^ Takimoto CH, Calvo E. "Principles of Oncologic Pharmacotherapy" Arhivat în 15 mai 2009, la Wayback Machine. in Pazdur R, Wagman LD, Camphausen KA, Hoskins WJ (Eds) Cancer Management: A Multidisciplinary Approach Arhivat în 4 octombrie 2013, la Wayback Machine.. 11 ed. 2008.
3. McClean S, Costelloe C, Denny WA, Searcey M, Wakelin LP (iunie 1999). „Sequence selectivity, cross-linking efficiency and cytotoxicity of DNA-targeted 4-anilinoquinoline aniline mustards”. Anticancer Drug Des. 14 (3): 187–204. PMID 10500495. Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
4. Armand JP, Ribrag V, Harrousseau JL, Abrey L (iunie 2007). „Reappraisal of the use of procarbazine in the treatment of lymphomas and brain tumors”. Ther Clin Risk Manag. 3 (2): 213–24. doi:10.2147/tcrm.2007.3.2.213. PMC 1936303 . PMID 18360630. Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
5. Bailey, Christopher J.; Corner, Jessica (2001). Cancer nursing: care in context. Oxford: Blackwell Science. pp. 214. ISBN 0-632-03998-1. 
6. Kutner, Jean S; Gonzales, Ralph (2006). Current Practice Guidelines in Primary Care: 2007 (Current Practice Guidelines in Primary Care). McGraw-Hill Professional. pp. 118. ISBN 0-07-147781-0. 

Vezi și

• Alchilare
• Chimioterapie