|
Abația (roman de Dan Doboș)
Abația (2002) este un roman science fiction scris de Dan Doboș, considerat de critica și de cititorii de literatură SF cel mai bun roman science fiction românesc[1]. Pornind de la povestirea "Pletele Sfântului Augustin"[2], cartea a devenit primul volum al unei trilogii comparate cu Fundația lui Isaac Asimov și Dune a lui Frank Herbert[3]. În anul 2003, participanții la RomCon au votat cartea ca fiind cel mai bun roman SF românesc al anului 2002[4]. Istoria romanuluiDupă publicarea online a povestirii ”Pletele Sfântului Augustin”, Dan Doboș a fost contactat de directorul de atunci al editurii Nemira, Vlad Popescu. Acesta l-a îndemnat și îndrumat să scrie un roman pornind de la povestire, pe care intenționa să îl publice în "Colecția Nautilus" a editurii pe care o conducea[5]. După o întârziere de două săptămâni în predarea manuscrisului, acesta a fost lansat în volum la târgul de carte din iarna anului 2002 cu titlul sugerat de editor, Abația , după ce în prealabil i-a fost înlăturat ultimul capitol pentru a deschide calea unei trilogii. Vlad Popescu afirmă că romanul a fost publicat într-un tiraj de 5.000 de exemplare[5]. În anul 2008, editura Millennium Press a reeditat romanul într-o versiune revăzută și adăugită, care inserează idei din povestirea "Pletele Sfântului Augustin" și are un final diferit[6]. IntrigaImperiul controlează majoritatea planetelor descoperite, iar pentru a asigura hrana locuitorilor acestora are nevoie de Lumile Agricole, exploatate de clonele produse de Abație, un ordin al Sfântului Augustin cel Nou al cărei sediu se află pe un Pământ post-atomic. Abatele Radoslav știe că omenirea se apropie de cea de-a șasea perioadă profețită cu mai bine de trei mii de ani în urmă de Sfântul Augustin, Armaghedonul, însă nu știe ce o va declanșa. De partea cealaltă, Împăratul Bela al VII-lea vrea să îndepărteze Abația din ecuația economică a Imperiului. El are acum la îndemână prima civilizație extraterestră inteligentă descoperită de om, zeții, care trebuie doar manipulată în modul corespunzător pentru a lua locul clonelor. Pentru a afla cum se sintetizează virusurile care determină clonele să fie agricultori supuși, Împăratul trimite pe Pământ un spion, quintul Rimio de Vassur (Rim), a cărui misiune este să afle secretele Abației. La prima vedere, Abația apare ca o societate agrară pașnică. Pas cu pas, Rim intră în contact cu diferitele aspecte ale vieții monahale și cu personajele acesteia, dintre care se desprind cele două Marii - două femei identice aflate fiecare la polul opus al celeilalte, ale căror acțiuni se învârt în jurul lui Rim și a personalității mesianice a lui Stin. Acesta din urmă este conducătorul populației din Satul de Clone aflat în interiorul Abației, din sângele său urmând a fi prelevate virusurile pentru clonele Lumilor Agricole. De la el, Radoslav află despre zeți, care ar putea constitui Armaghedonul.
Între timp, fostul împărat Kasser, descoperă pe Vechea Terra rămășițele unei organizații milenare care luptase împotriva Abației, pe care o considera sursa ereziei în univers. Kasser se întâlnește cu Radoslav, iar cei doi își împărtășesc tainele aflate de partea Imperiului și, respectiv, a Abației, într-o încercare disperată de a salva omenirea de la dezastru. Rim înțelege în cele din urmă necesitatea sacrificării lui Stin pe Alambicul de Dumnezei și procesul care stă la baza clonelor care populează Lumile Agricole, dar este ucis de una dintre Marii, sângele său amestecându-se cu cel distilat din trupul lui Stin. Opinii critice Romanul a câștigat în anul 2003 premiul ROMCON pentru cel mai bun roman SF românesc publicat în 2002. Scriitorul și criticul Mircea Opriță apreciază că "Abația reușește performanța de a se adresa unui public divers, de la cititorul nepretențios, însă avid de combinații șocante, până la rafinatul ideilor, degustător de înțelepciuni paradoxale."[7] La rândul său, Cătălin Badea Gheracostea remarcă faptul că "Dan Doboș își propulsează personajele în dialoguri ardente, pune preț pe analiza psihologică, nu se sfiește să le lanseze în dispute cu subiect moral și/sau religios"[8] Lista personajelor
Ediții
Traduceri în alte limbi
Note
Vezi șiLegături externe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Portal di Ensiklopedia Dunia
