|
22 Kalliope
Kalliope (/kaˈli.o.pe/; denumirea de planetă minoră: 22 Kalliope) este un asteroid mare de tip M din centura de asteroizi descoperit de JR Hind pe 16 noiembrie 1852. Este numit după Calliope, muza greacă a poeziei epice. Este orbitat de un mic satelit numit Linus. Caracteristici Kalliope este oarecum alungită, are aproximativ 166 km în diametru,[7] și este ușor asimetric, așa cum demonstrează imaginile rezolvate realizate cu VLT la Observatorul European de Sud. Acest nou diametru, care a fost măsurat prin observarea eclipselor reciproce de Kalliope și Linus, este cu 8% mai mic decât cel calculat din observațiile IRAS. [7] Spectrul lui Kalliope este de tip M, ceea ce indică faptul că suprafața sa poate fi compusă parțial din fier – nichel. Densitatea asteroidului este de aproximativ 3,4 g/ cm3. [8] Deoarece asteroidul este probabil o grămadă de moloz, o posibilă porozitate de 20–40% duce la o densitate a materialului de 4,2–5,8 g/cm 3, ceea ce înseamnă că Kalliope este probabil făcut dintr-un amestec de metal cu silicați. [8] Studiile spectroscopice au arătat, totuși, dovezi de minerale hidratate [9] și silicați, [10] care indică mai degrabă o compoziție pietroasă a suprafeței. Kalliope are, de asemenea, un albedo radar scăzut, [5] care este incompatibil cu o suprafață pur metalică. Analiza curbei de lumină indică faptul că polul lui Kalliope indică cel mai probabil către coordonatele ecliptice (β, λ) = (−23°, 20°) cu o incertitudine de 10°,[11] [12] care îi dă lui Kalliope o înclinare axială de 103°. Rotația lui Kalliope este apoi ușor retrogradă. Între 2004 și 2021, s-a obsevat că 22 Kalliope a ocultat cincisprezece stele. SatelitArticol principal: Linus (satelit)
Kalliope are un satelit natural cunoscut, numit Linus sau (22) Kalliope I Linus. Este destul de mare –are aproximativ 28 km în diametru – și ar fi un asteroid considerabil în sine. Orbitează la aproximativ 1100 km de centrul lui Kalliope, echivalent cu aproximativ 13,2 raze a lui Kalliope. [3] Linus a fost descoperit pe 29 august 2001 de Jean-Luc Margot și Michael E. Brown, în timp ce o altă echipă condusă de William Merline a detectat, de asemenea, în mod independent, satelitul 3 zile mai târziu.[13] [14] Prima ocultație stelarăPe 7 noiembrie 2006, prima ocultație stelară făcută de satelitul unui asteroid (Linus) a fost observată cu succes de un grup de observatori japonezi [15] conform unei predicții făcute cu doar o zi înainte de Berthier și colab. [16] bazat pe mai mult de 5 ani de observații regulate ale sistemului binar Kalliope folosind sisteme optice adaptive pe telescoape de la sol. Coardele observate ale lui Linus oferă o oportunitate unică de a estima dimensiunea satelitului, care a fost estimată la 20-28 km. Referințe
Legături externe
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Portal di Ensiklopedia Dunia
