Ștefan Luchian (film)
Ștefan Luchian este un film românesc din 1981, regizat de Nicolae Mărgineanu. RezumatFilmul evocă viața marelui pictor român Ștefan Luchian, viață începută cu vervă sub semnul faimei. Intrând în posesia unei moșteniri importante, Luchian este ca și scăpat de grijile materiale, însă firea lui boemă și imensa poftă de viață îl împing spre o existență mai superficială, dar care îi acordă o figură de răsfățat al vremii. Chiar și momentele de impas profesional se întorc parcă în favoarea lui: refuzat la Salonul oficial de pictură, împreună cu alți tineri artiști plastici va organiza o expoziție a „independenților”, expoziție ce va provoca scandal, dar le va aduce succes. Curând însă, averea moștenită se risipește, iar Luchian se vede nevoit să își câștige existența cântând la flaut în orchestra Teatrului Național. Începutul sfârșitului vine însă în momentul în care apar primele semne ale bolii care îl va lăsa paralizat: iubita îl părăsește, iar alături de el rămân câțiva prieteni apropiați. Când paralizia îi ajunge la degete, simțind că pictura este de fapt tot ce i-a mai rămas, Luchian continuă să picteze cu penelul legat de braț. Înainte cu puțin timp de a se stinge, într-o noapte, Luchian primește vizita lui George Enescu, care vine să îi cânte la vioară pentru a-i alina suferința. Distribuție
PrimireFilmul a fost vizionat de 1.398.840 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[1] Note
|
Portal di Ensiklopedia Dunia