Reprezintă o înșeuare care aparține de Culmea Siretului,[4] fiind situată între Colinele Bucecea–Vorona, aflate la nord-nord-vest și Dealul Mare (al Hârlăului), aflat la sud-sud-est.[3] Este o subunitate joasă a barierei orografice situată în vestul Câmpiei Moldovei, între aceasta și Culoarul Siretului[5] și a apărut prin eroziune,[6] având o altitudine de 260 m.[7]
Vezi și articolul:[[]]Vezi și articolele[[]]și[[]]Vezi și articolele[[]],[[]]și[[]]Vezi și articoleleVorona (sit SCI),Mănăstirea Sihăstria Voronei,Mănăstirea CoșulașiMănăstirea ZosinVezi și articolele[[{{{11}}}]],[[{{{12}}}]],[[{{{13}}}]],[[{{{14}}}]]și[[{{{15}}}]]Vezi și articolele[[{{{16}}}]],[[{{{17}}}]],[[{{{18}}}]],[[{{{19}}}]],[[{{{20}}}]]și[[{{{21}}}]].
Rol
Reprezintă una dintre cele patru trecători care asigură conexiunile dintre valea Siretului și Câmpia Moldovei (celelate trei find Șaua Lozna, Șaua Bucecea și Șaua Ruginoasa–Strunga).[8] Din timpuri istorice, aceste trecători au fost folosite de păstorii care coborau din Carpații Orientali spre a ierna[8] în Câmpia Moldovei sau chiar mai departe, în stepeleeurasiatice.[9]
^ abGeografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 488
^Posea, Grigore; Geografia fizică a României Partea I. Date generale. Poziție geografică. Relief. Evaluare. Teste grilă, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2006; ISBN 978-973-725-712-3; p. 144
^Geografia României, Vol. IV:..., Badea & All, 1992, p. 487
^Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a revăzută și adăugită; Toronto; 2018; p. 140
^ abenAt the Borders of the Great Steppe..., Berzovan, 2022, p. 33
^enAt the Borders of the Great Steppe..., Berzovan, 2022, p. 34
Bibliografie
Badea, Lucian & Bogdan, Octavia & Bugă, Dragoș & Cucu, Vasile & Donisă, Ioan & Râștescu, Petre & Ianovici, Virgil & Iordan, Ion & Niculescu Gheorghe & Oancea, Dimitrie & Posea, Grigore & Savu, Alexandru & Sencu, Vasile & Velcea, Valeria; Geografia României, Vol IV Regiunile pericarpatice: Dealurile și Cîmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinti, Subcarpații, Piemontul Getic, Podisul Moldovei; Editura Academiei Române; București; 1992; ISBN 973-27-0180-1ISBN 973-27-0180-3
en Berzovan, Alexandru; At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th -3rd centuries BC); Editura Mega; Cluj-Napoca; 2022; ISBN 978-606-020-494-7
***; România – atlas rutier; Ed. Cartographia Ltd.; Budapesta; 2008; ISBN 978-963-352-646-0
(N1): Sub numele de Câmpia Moldovei sunt reunite uneori: Câmpia Jijiei Superioare, Câmpia Jijiei Inferioare, Câmpia Prutului de Mijloc și Câmpia Bălților ·(N2): Sub numele de Podișul Moldovei Centrale sunt reunite uneori: Podișul Bîrladului, Dealurile Ciulucurilor și Podișul Codrilor ·(N3): În terminologia ucraineană, Podișul Moldovei de Nord se numește Podișul Pocuția-Basarabia ·(N4): Sub numele de Podișul Pocuției de Nord sunt reunite uneori: Culmea Colomeei și Dealurile Horodenkăi
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele [[]], [[]] și [[]]Vezi și articolele Vorona (sit SCI), Mănăstirea Sihăstria Voronei, Mănăstirea Coșula și Mănăstirea ZosinVezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].
